Un țăran înșeuă calul și plecă la oraș după târguieli, în oraș el cumpără douăsprezece putinele cu soia.
— Mai mult de opt putinele nu va putea duce calul tău – îi spuse negustorul. Lasă patru din ele aici. Te vei întoarce mâine după ele.
— Calul meu este bătrân, răspunse țăranul. Chiar și opt putinele sunt multe pentru el. Voi așeza pe cal numai șase, iar pe celelalte le voi lua eu în spinare.
Zis și făcut: șase putinele le urcă pe cal, iar pe celelalte șase le luă în spinare. Apoi urcă pe cal și plecă. Calul făcu un pas-doi și se poticni. Picioarele i se îndoiră și se lăsă la pământ.
— Animal nerecunoscător! strigă țăranul. Alții pun pe caii lor mai mult de opt putinele, iar eu te cruț; șase putinele le port eu în spinare ca să-ți fie ție ușor. De ce ești atât de încăpățânat?
Repovestită de George Sâmpetrean
Sursa: Povești nemuritoare, vol. 25, 1983 [p. 193]