Sora mea

de Edmondo de Amicis

Enrico draga, de ce mi-ai facut și mie o necuviința, mai ales dupa ce tata te dojenise ca te-ai purtat rau cu Coretti?
Nu poți sa-ți închipui ce rau mi-ai facut! Nu știi cum te îngrijeam cand erai copil, cum stateam cu ceasurile langa leaganul tau, în loc sa ma duc sa ma joc cu prietenele mele? Și cand erai bolnav, de cate ori ma dadeam jos din pat, ca sa vad daca îți arde fruntea! Tu superi pe sora ta dar știi ca daca ne-ar izbi vreo nenorocire, eu aș ține locul mamei și te-aș iubi ca pe un copil al meu!
Nu-ți dai seama, ca atunci cand mama și tata nu vor mai fi, eu o sa-ți fiu cea mai credincioasa prietena, singura cu care o sa poți sa vorbești de morții noștri, de copilaria ta; și la caz de nevoie eu aș munci pentru tine, ca sa-ți agonisesc painea, și sa-ți înlesnesc studiul. Eu o sa te iubesc totdeauna; și, cand vei fi mare, o sa ma gandesc la tine, cand vei fi de-parte, fiindca am crescut împreuna și același sange curge-n venele noastre!

Încredințeaza-te, Enrico draga, de ți se va întampla vreo nenorocire, chiar cand vei fi barbat în toata firea, de vei ra-mane singur, o sa ma cauți, o sa vii la mine și o sa-mi zici:
„— Silvio, draguța mea surioara, lasa-ma sa stau cu tine, sa vorbim puțin de vremurile bune de odinioara; îți aduci aminte?” Sa vorbim; de mama noastra, de casa, de zilele acelea atat de frumoase și atat de departate!
Enrico draga, afla ca vei gasi totdeauna pe surioara ta cu brațele deschise. Da, dragul meu Enrico, și iarta-mi mustrarea pe care ți-o fac acum.
N-o sa-mi aduc aminte niciodata de vreo greșeala a ta, și chiar de mi-ai pricinui alte suparari, ce-mi pasa! Tu ești și vei ramane tot frațiorul meu. N-o sa-mi amintesc altceva, decat: ca te-am vazut crescand; ca am fost atația ani cea mai credincioasa tovarașa a ta. Scrie-mi și tu o vorba buna pe caiet; o sa ma întorc catre seara, ca s-o citesc; și ca sa-ți arat ca nu sunt suparata pe tine, vazand ca ești ostenit, am copiat în locul tau povestirea lunara: Sange Romaniol pe care tu fagaduiseși sa o copiezi în locul Zidarașului bolnav. Caut-o în cutia din stanga, de la mescioara ta; am scris-o azi noapte, pe cand tu dormeai dus.
Te rog, Enrico, scrie-mi și tu o vorba buna.
Sora ta, Silvia.
Nu sunt vrednic sa-ți sarut mainile!
Enrico.