Rezumat – Legenda lui Sleepy Hollow, de Washington Irving.
„Legenda lui Sleepy Hollow” este una dintre cele mai cunoscute povestiri ale lui Washington Irving, publicată în 1820 în volumul “The Sketch Book of Geoffrey Crayon, Gent”. Acțiunea are loc în secolul al XVIII-lea, într-un mic sat olandez din valea râului Hudson, numit Sleepy Hollow, un loc izolat, învăluit în mister și superstiții, unde poveștile despre fantome și spirite sunt parte din viața cotidiană a locuitorilor.
Protagonistul, **Ichabod Crane**, este un profesor de școală itinerant, venit din Connecticut. El este un om slab, înalt, cu membre lungi și o față ciudată, descris de Irving într-un mod aproape caricatural. Deși este un învățător strict și sever, el este și foarte superstițios, fascinat de poveștile cu stafii și spirite care circulă prin sat. În afară de activitatea sa de profesor, Ichabod își suplimentează veniturile dormind pe la gospodăriile elevilor săi, unde ajută la diverse treburi și le țese gazdelor povești tulburătoare despre fantome.
Un alt element central al poveștii este Brom Bones, al cărui nume real este Abraham Van Brunt, un tânăr solid, curajos și popular în sat, cunoscut pentru farsele sale și pentru îndemânarea sa la călărie. El este rivalul lui Ichabod în lupta pentru mâna frumoasei Katrina Van Tassel, fiica unui bogat fermier olandez, Baltus Van Tassel. Ichabod vede în Katrina nu doar o tânără fermecătoare, ci și o cale de a intra în posesia moștenirii familiei Van Tassel, care îi stârnește dorința de a se căsători cu ea.
Într-o seară, Ichabod este invitat la o petrecere fastuoasă organizată la conacul Van Tassel. Acolo, el încearcă să îi capteze atenția Katrinei, dar, după ce discută cu ea, pleacă abătut, sugerându-se că fata nu este interesată de el și că doar l-a folosit pentru a-l face gelos pe Brom Bones. Umilit și trist, Ichabod pleacă singur călare spre casă, trecând prin pădurea întunecată de la marginea satului.
Pe drum, frica lui este alimentată de toate poveștile cu stafii pe care le-a auzit de-a lungul timpului. Pe măsură ce înaintează, începe să simtă că nu este singur. Deodată, în întuneric, apare o siluetă amenințătoare călare pe un armăsar negru – Călărețul fără cap, o fantomă legendară despre care se spune că este spiritul unui soldat hessian care și-a pierdut capul în timpul Războiului de Independență Americană și care bântuie drumurile din zonă în căutarea unui nou cap.
Ichabod încearcă disperat să scape, mânându-și calul, dar urmăritorul său se ține aproape. Când ajunge la un pod despre care legendele spun că este locul unde Călărețul fără cap își pierde puterea, Ichabod speră că va fi salvat. Însă, în loc să dispară, Călărețul își ridică capul – de fapt, o imensă dovleac luminată – și o aruncă spre Ichabod. A doua zi dimineață, profesorul este de negăsit. Singurele lucruri găsite la marginea drumului sunt pălăria lui Ichabod și un dovleac zdrobit.
Sătenii speculează asupra dispariției sale. Unii cred că a fost răpit de fantomă, în timp ce alții spun că s-a refugiat în alt oraș de rușine și teamă. Katrina se căsătorește cu Brom Bones, care pare să știe mai multe decât lasă să se înțeleagă despre evenimentele din acea noapte. Însă misterul rămâne nerezolvat: a fost Ichabod victima unei fantome sau a unei farse puse la cale de Brom pentru a scăpa de rivalul său?
Povestea se încheie cu această ambiguitate, lăsând cititorul să decidă ce s-a întâmplat cu adevărat. Washington Irving reușește să îmbine folclorul, umorul și elementele gotice pentru a crea una dintre cele mai memorabile legende americane.