Calul şi Măgarul

Număr de cuvinte: 96  |  Timp estimat de citire: 1 minut

În lumea asta se cuvine
Să te ajuţi cu orişicine.
Murind, vecinul tău de lângă casă
Pe tine toate grijile le lasă.
Măgarul, copleşit de-aşa poveri
– Fiind în slujba unor mari boieri –
Rugă un Cal ce-avea pe dânsul şa
O parte din povară doar să-i ia,
Că altfel n-o s-ajungă în viaţă la oraş:
– „Ar fi nimica toată o parte din samar.”
Dar Murgul boiernaş
Refuză şi îşi vede de drum, fără habar,
Aşa încât Măgarul muri pe drum, răpus
De-atâta greutate…
Şi Murgul duse toate poverile în spate,
Căit, precum şi pielea Măgarului în plus.

Povesti Nemuritoare
Prezentare generală a confidențialității

Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în navigatorul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe site-ul nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile site-ului pe care le găsești mai interesante și mai utile.